Umorul este una dintre cele mai misterioase calitati ale omului si este un apanaj ce ne distinge fata de celelalte categorii de vietuitoare.
Sa radem de o situatie amuzanta intamplata celorlalti, sau sa radem la bancuri si la glume, toate acestea sunt percepute ca si componente ale umorului si fac parte din viata cotidiana.
Astfel, copii rad privind desene animate din seria Ben 10 sau vestitele manga japoneze (pe care eu le percep deosebit de violente), in timp ce adultii rad la glume porcoase, dar nimeni nu a reusit pana in prezent sa dea o definitie foarte clara a umorului sau a comediei.
Rasul din punct de vedere teoretic
Unii dintre cei mai vestiti psihologi au incercat sa identifice cauzele umorului si au emis mai multe teorii, dar trei dintre acestea sunt considerate cele mai importante si au servit ca baza in elaborarea unor teorii noi si din ce in ce mai sofisticate.
Teoria superioritatii este centrata pe ideea ca o persoana rade de necazurile altei persoane deoarece acestea ii intaresc un anumit sentiment de superioritate, in sensul ca acele lucruri nu i se pot intampla tocmai lui. Radacinile acestei teorii sunt ancorate in perioada antica si au fost explicate in premiera de Aristotel.
Teoria descarcarii se bazeaza pe ideea ca rasul este un mecanism prin care este micsorata presiunea psihica. Cand suntem incarcati de anumite probleme la care nu avem nicio solutie de rezolvare sau ne temem de ceva, recurgem la umor, iar rasul rezultat din eliberarea energiei nervoase are ca rezultat o descatusare mentala.
Teoria nepotrivirii este cea in care cineva percepe anumite nepotriviri intre un concept si anumite obiecte din viata reala, ce se credea ca sunt corelate cu acel concept. Aceasta este teoria imbratisata de un numar mare de specialisti ce incearca sa explice mecanismul umorului.
Oamenii sunt mai fericiti atunci cand uita de griji
In teoria nepotrivirii, sursa umorului nu este nepotrivirea in sine, ci constientizarea acesteia. Pe baza experientei de viata, ne asteptam ca la un moment dat sa se intample niste lucruri, dar dintr-o data apare ceva neasteptat si toata situatia se va da peste cap.
Cele mai noi teorii incearca sa explice comedia si umorul cu ajutorul unor modele computerizate. In general, atunci cand informatia este procesata de catre creierul uman, apare posibilitatea stergerii din memorie a unor versiuni false a informatiei. Acest efect poate fi catalogat ca unul umoristic (privit din punct de vedere psihologic).
Aceasta teorie este prima care adauga un element esential in explicarea simtului umorului: timpul. Astfel, este explicat si faptul ca simtul umorului apare si se dezvolta pe masura trecerii timpului. Excesul de energie acumulat in neuroni este transmis catre cortexul motor, fapt ce determina anumite contractii musculare – rasul.
Astfel se explica de ce rad oamenii, indiferent ca acest fenomen apare atunci cand urmarim un film de comedie, suntem la circ sau asistam la un banc bun.
Aceasta ultima teorie explica in mod natural cele mai multe aspecte ale umorului si ale rasului, precum si lipsa umorului in cazul unor glume mai vechi, sau sensibilitatea diferita a oamenilor in fata glumelor.